Arhiva pentru categoria: Resurse pentru afacerea ta

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale, în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, profesioniști din domeniul culturii, precum și personalități din lumea academică.

Barometrul de Consum Cultural 2023 evaluează schimbările înregistrate la nivelul practicilor de consum cultural și prezintă, pentru prima dată, clasificarea consumatorilor de cultură din România, care include și analiza motivațiilor acestora. 

„Felicit echipa Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală pentru efortul dedicat acestui studiu, care ne oferă o imagine documentată asupra consumului cultural. Ca ministru al Culturii, de la bun început am insistat pe necesitatea unor instrumente științifice precise, pentru a structura prioritățile mandatului meu. Acest barometru este unul dintre cele mai utile instrumente pentru decizii informate, atât pentru profesioniști, cât și pentru autorități. În ceea ce privește evoluțiile culturale din 2023, această ediție a Barometrului subliniază evoluții semnificative în consumul cultural, în contextul unei societăți aflate într-o continuă schimbare. Cifrele confirmă direcția corectă a acțiunilor noastre la Ministerul Culturii, investiții în patrimoniu și cinematografie. Am achiziționat cărți, am sprijinit festivalurile de poezie și literatură și am pus accent pe educația culturală. Trebuie ca procentele să crească în Barometrul din anul 2024!”, a declarat Raluca Turcan, Ministrul Culturii.

„Consumul de cultură ne arată cât răspunde cetățeanul la grija statului. Dreptul la cultură este un drept al fiecărui cetățean și obligația Ministerului și autorităților locale este să protejeze acest drept față de care are responsabilități. Participarea în spațiul public la consum este egală cu participarea democratică. Sunt dovezi care arată că indicatorul acela de participare culturală înseamnă, de fapt, nivelul de democrație într-un stat. Vom face în continuare din Barometrul de Consum Cultural o aplicație interesantă în care vom da nu doar date exacte, ci și explicații și analize, identificând inclusiv motivații și trenduri.”, a menționat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Director General INCFC, coordonator și co-autor al studiului.

La nivelul consumului cultural public, frecvența vizitării obiectivelor cu relevanță culturală a crescut accelerat: 67% dintre respondenți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată pe an în 2023, față de 59% în 2022, iar 45% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă cel puțin o dată pe an în 2023, față de 30% în 2022. În același timp, 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei. Procentul respondenților care în 2023 au mers cel puțin o dată pe an la bibliotecă pentru a împrumuta cărți (20%) este similar procentului respondenților care au participat cel puțin o dată pe an la un târg de carte (16%). Concomitent însă, participarea la evenimentele specifice artelor spectacolului, în afara festivalurilor, rămâne scăzută: doar 25% dintre respondenți au mers la cel puțin un spectacol de teatru, iar 24% la cel puțin un spectacol de muzici culte în 2023.

Dr. Anda Becuț Marinescu, Director de Cercetare INCFC spune despre rezultate Barometrului de Consum Cultural pe anul 2023 că reprezintă „un cumul de factori: în multe situații este vorba despre lipsa de acces la infrastructura culturală, uneori absentă în localități. Un alt obstacol este nivelul economic. Anumite produse sunt greu de accesat din punct de vedere financiar. Pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv în anumite situații. Şi cel mai important factor, considerăm noi, este lipsa educației culturale şi a conștientizării importanței culturii.”

În ceea ce privește consumul de cinema în spațiul public, 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei, iar 15% au vizionat un film la cinematograf măcar o dată în ultimele 6 luni. Doar 10% pot fi considerați consumatori fideli de filme la cinematograf. Aproximativ 14% dintre respondenți au vizionat un film la un festival cel puțin o dată în ultimele 12 luni. În spațiul privat, acasă, 53% dintre respondenți accesează platforme de streaming pentru a viziona filme. Sub 50% din gospodăriile de la nivel național sunt abonate la platforme de streaming. Este de remarcat faptul că, deși unul dintre factorii importanți în luarea deciziei de abonare este prețul abonamentului (34%), nu acesta este însă și cel neapărat decisiv, ci, în primul rând, UI (user interface – interfața de utilizare) și/sau experiența UX (user experience – ușurința de navigare) – 41% și, (doar în această ordine), conținutul pus la dispoziție (catalogul de titluri) – 36%.

„Capitolul despre cinema este doar un început, pentru că noi avem la dispoziție în general date cantitative, dar nu avem suficiente repere ca să putem analiza comparativ. Am realizat un profil cantitativ al consumatorului de cinema. Regăsim în Barometru inclusiv date privind consumul de filme acasă. Streaming-ul începe undeva la mijlocul anilor ‘70, este o combinație de video cu muzică. În 2005, avem prima platformă de video-streaming, YouTube și care rămâne predominantă până astăzi. Oamenii nu prea mai merg la cinema în spații publice. Românii accesează platforme de streaming și sunt abonați chiar și la 2-3 platforme, deci consumul este de conținut video narativ. Sunt consumatori preponderenți în mediul digital. Dintr-o anumită perspectivă, putem spune că publicul s-a mutat pe canapea.”, a precizat prof. univ. dr. Lucian Georgescu, cineast și co-autor al studiului.

Studiul Barometrul de Consum Cultural 2023 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2023, pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ al eșantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).

Barometrul de Consum Cultural 2023 este disponibil în format digital pe site-ul https://www.culturadata.ro/barometrul-de-consum-cultural-2023-comunitati-de-consum-in-contextul-schimbarilor-societale/.

Aflați ultimele noutăți de pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/culturadata și contul Instagram https://www.instagram.com/culturadata.ro.

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii, este singurul institut național care are ca obiective studierea, cercetarea și furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum și formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupațional cultură.

Barometrul de Consum Cultural are ca principal obiectiv analiza domeniului cultural din România din perspectiva indicilor de consum cultural. Studiul a fost conceput ca un instrument de lucru util pentru specialiștii din Sectoarele Culturale și Creative, o analiză relevantă pentru reprezentanții autorităților publice centrale și locale, care le servește acestora drept fundamentare pentru elaborarea strategiilor și politicilor culturale, dar și o lectură interesantă pentru publicul larg.

În cadrul proiectului „Educația juridică și antreprenorială – cheia succesului în afaceri! (IUS SMART)”, 350 de studenți din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) au oportunitatea de a participa la un program autorizat de formare antreprenorială, financiară și juridică și la un concurs de planuri de afaceri, în urma căruia cele mai bune 21 de planuri de afaceri vor primi finanțare cuprinsă între 40 000 și 100 000 de euro, în funcție de numărul de locuri de muncă create de firmele nou înființate.

Cei 350 de studenți selectați pentru a parcurge programul de formare antreprenorială, financiară și juridică trebuie să fie înmatriculați în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași la studii de licență (cel puțin în anul 2 de studii pentru specializările la care durata studiilor de licență este de 3 ani, respectiv cel puțin în anul 3 pentru specializările la care durata studiilor de licență este de 4 ani), la master sau doctorat și să aibă domiciliul/reședința în regiunea Nord-Est a României. Termenul limită pentru înscriere este 15 februarie 2022.

Informații complete despre condițiile de eligibilitate, conținutul dosarului și modalitățile de înscriere sunt disponibile pe site-ul www.ius-smart.uaic.ro

Proiectul IUS SMART își propune susținerea funcționării celor 21 de afaceri noi prin monitorizarea și oferirea de suport pentru asigurarea sustenabilității și menținerii locurilor de muncă nou create pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la finalizarea finanțării.

Pentru a se familiariza cu domeniul antreprenoriatului și activitățile din cadrul proiectului IUS SMART, studenții sunt invitați să participe, în perioada 1-15 februarie 2022, la o serie de conferințe de informare care se vor desfășura online, cu următoarele paneluri:

• Provocări ale tehnologiei în dreptul antreprenorial, susținut de Prof. univ. dr. Carmen Tamara UNGUREANU (1 februarie 2022, orele 16.00-19.00, 8 februarie 2022, orele 16.00-19.00 și 15 februarie 2022, orele 16.00-19.00);
• Antreprenoriatul și inovarea socială – vectori ai succesului în afaceri, susținut de Conf. univ. dr. Carmen TODERAŞCU (4 februarie 2022, orele 10.00-13.00, 9 februarie 2022, orele 10.00-13.00 și 11 februarie 2022, orele 10.00-13.00);
• Cum putem deschide viitorul dezvoltării și specializării inteligente prin antreprenoriat, susținut de Conf. univ. dr. Corina FORĂSCU (4 februarie 2022, orele 15.00-18.00, 7 februarie 2022, orele 10.00-13.00 și 14 februarie 2022, orele 10.00-13.00);
• Provocările mediului actual. Perspective antreprenoriale pentru o societate durabilă și rezilientă, susținut de Lector univ. dr. Alexandru BĂNICĂ (5 februarie 2022, orele 10.00-13.00, 10 februarie 2022, orele 10.00-13.00 și 12 februarie 2022, orele 10.00-13.00).

Proiectul „Educația juridică și antreprenorială–cheia succesului în afaceri! (IUS SMART)”, cod MySMIS 140103, contract nr. 24316/20.12.2021, este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 6: Educație și competențe, Componenta 1: Innotech Student.

Mai multe informații despre proiectul IUS SMART sunt publicate pe site-ul www.ius-smart.uaic.ro

Sursa: www.uaic.ro

S-a lansat Platforma Donatorilor, aplicația care transparentizează datele despre finanțările din sectorul neguvernamental din România.

Creată prin contribuția a 15 dintre principalii finanțatori ai proiectelor societății civile din România, cărora li se adaugă 19 Fundații Comunitare, platforma pune la dispoziție facilități de explorare și vizualizare grafică de date despre fondurile destinate organizațiilor neguvernamentale din toate domeniile de interes.

Este pentru prima dată când finanțatorii importanți își dau mâna pentru a aduce o mai mare claritate asupra investițiilor strategice în sectorul non-profit devenind astfel un punct esențial de informare cu privire la alocarea sprijinului financiar în domenii specifice de intervenție, identificarea de noi oportunități de finanțare în domenii încă neexplorate, precum și de co-finanțare și descoperirea de noi actori neguvernamentali și proiectele acestora.

Platforma Donatorilor este un proiect inițiat de o coaliție de 15 finanțatori: Asociația pentru Relații Comunitare, BRD-Groupe Société Générale și Fundația 9, Federația Fundațiilor Comunitare din România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația Hațegan, Fundația Orange, Fundația pentru Parteneriat, Fundația Vodafone România, ING Bank România, Kaufland România, Lidl România, PENNY România, Raiffeisen bank, Romanian-American Foundation și  Fundația United Way Romania. Soluția a fost proiectată, dezvoltată și este administrată de asociația Code for Romania. 

Prin energia Fundațiilor Comunitare din România, anual, mii de proiecte prind viață și schimbă în bine străzi, cartiere, orașe, punând în practică un model filantropic creativ prin care oamenii sunt încurajați să fie motorul schimbării. Dezvoltată prin colaborarea dintre mediul privat și cel ONG, beneficiind de contribuția Fundațiilor Comunitare, sub umbrela FFCR, platforma donatorilor este barometrul care ilustrează impactul național pe care aceste proiecte îl au în plan local și ajută mai departe în luarea unor decizii eficiente de intervenție și capacitare comunitară.🙶 – Ciprian-Mihai Păiuș, Președinte Executiv Federația ”Fundațiile Comunitare din România”

Odată cu lansarea Platformei Donatorilor, sectorul neguvernamental și publicul larg vor avea acces la un punct central de informare cu date actualizate și standardizate, urmând o taxonomie comună și o mecanică simplă de colectare, permanentă și consistentă. Cei 15 fondatori fac un apel deschis către toate companiile active din România să li se alăture în acest demers și să opteze pentru deschiderea datelor în platformă pentru a crește gradul de transparență în sector și pentru a putea avea acces la informații detaliate și șansa construirii unor strategii de finanțare cu impact mult mai mare pentru România.

Concomitent cu lansarea platformei, grupul de finanțatori a elaborat și un raport succint, disponibil la acest link, care prezintă o primă imagine asupra fondurilor cu care aceștia au sprijinit eforturile depuse de societatea civilă în anul 2020, într-un an de criză globală, în care rolul donatorilor și al organizațiilor neguvernamentale a fost unul vital pentru întreaga populație.

Până în luna martie 2021, în Platforma Donatorilor s-au deschis date din partea a 15 finanțatori și 19 fundații comunitare, reprezentând granturi în valoare totală de 45,68 milioane de euro acordate către peste 850 de organizații non-profit și grupuri de inițiativă.

„Credem că societatea civilă din România a ajuns deja la un nivel de maturitate ridicat, reprezentând astăzi mai mult ca oricând un segment fundamental al societății românești, lucru care se datorează în mare măsură contribuției celor care pun la dispoziție resurse pentru ca sectorul ONG să își îndeplinească misiunea. Foarte multe dintre proiectele Code for Romania sunt gândite pentru a veni în sprijinul societății civile, iar Platforma Donatorilor credem că este un pas important. Deschizând datele despre finanțare vom putea avea claritate asupra activității sectorului ONG, asupra impactului său și vom putea ști care sunt zonele care au nevoie de resurse suplimentare în perioada care urmează.” a declarat Bogdan Ivănel, CEO Code for Romania.

Comisia Europeană a adoptat pe 15 iulie, un pachet fiscal nou și ambițios pentru a se asigura că politica fiscală a UE sprijină redresarea și creșterea economică pe termen lung a Europei. Pachetul se bazează pe cei doi piloni, ai echității și simplității. Echitatea fiscală, ca mijloc de protejare a veniturilor publice, rămâne o prioritate esențială pentru Comisia Europeană și va juca un rol important în procesul de redresare economică a UE pe termen scurt și de realizare a prosperității pe termen lung.

Pachetul vizează stimularea echității fiscale prin intensificarea luptei împotriva abuzurilor fiscale, reducerea concurenței fiscale neloiale și sporirea transparenței fiscale. În paralel, pachetul se concentrează pe simplificarea normelor și a procedurilor fiscale, în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri pentru întreprinderile din întreaga UE. Aceasta include eliminarea obstacolelor fiscale și a sarcinilor administrative pentru contribuabilii din numeroase sectoare, astfel încât întreprinderile să prospere și să se dezvolte mai ușor pe piața unică.

Pachetul fiscal de astăzi este alcătuit din trei inițiative separate, dar interconectate:

• Planul de acțiune fiscală prezintă 25 de măsuri distincte pentru a face impozitarea mai simplă, mai echitabilă și mai bine adaptată la economia modernă în următorii ani. Aceste măsuri le vor ușura viața contribuabililor de bună-credință, prin eliminarea obstacolelor din toate etapele, de la înregistrare până la raportare, plată, verificare și soluționarea litigiilor. Planul de acțiune va ajuta statele membre să valorifice potențialul datelor și al noilor tehnologii, să combată mai eficient frauda fiscală, să îmbunătățească respectarea normelor și să reducă sarcinile administrative.
• Propunerea privind cooperarea administrativă (DAC 7) extinde normele UE în materie de transparență fiscală la platformele digitale, pentru ca și persoanele care câștigă bani din vânzarea de mărfuri sau servicii pe aceste platforme să plătească impozite în mod echitabil. Această nouă propunere va asigura schimbul automat de informații între statele membre cu privire la veniturile generate de vânzătorii de pe platformele online. De asemenea, propunerea consolidează și clarifică normele din alte domenii în care statele membre colaborează pentru a combate abuzurile fiscale, de exemplu prin audituri fiscale comune.
• Comunicarea privind buna guvernanță fiscală se axează pe promovarea echității fiscale și pe combaterea concurenței fiscale neloiale, atât în UE, cât și la nivel internațional. În acest scop, Comisia propune o reformă a Codului de conduită care să abordeze concurența fiscală și practicile fiscale dăunătoare din UE. O altă propunere se referă la îmbunătățirea listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, care include țările din afara UE ce refuză să respecte standardele convenite la nivel internațional. Aceasta a încurajat până în prezent țările terțe să adopte standarde de bună guvernanță fiscală, dar rămân încă multe de făcut în acest sens. Comunicarea evidențiază, de asemenea, abordarea UE privind colaborarea în domeniul fiscal cu țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Pachetul constituie prima parte a unei agende fiscale cuprinzătoare și ambițioase a UE pentru anii următori. De asemenea, Comisia va elabora o nouă abordare, adaptată secolului 21, cu privire la impozitarea întreprinderilor pentru a răspunde provocărilor economiei digitale și pentru a se asigura că toate întreprinderile multinaționale își plătesc impozitele în mod echitabil. În contextul Pactului verde, Comisia va prezenta propuneri pentru a garanta că fiscalitatea sprijină obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Această abordare pluridimensională a reformei fiscalității din UE urmărește să asigure o impozitare mai echitabilă, mai ecologică și mai adaptată la economia modernă, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Acum, mai mult decât oricând, statele membre au nevoie de venituri fiscale sigure pentru a investi în oamenii și întreprinderile care au cea mai mare nevoie de astfel de investiții. În același timp, trebuie să eliminăm obstacolele fiscale și să ajutăm întreprinderile din UE să inoveze, să investească și să se dezvolte. Pachetul fiscal de astăzi ne conduce în direcția cea bună, contribuind la crearea unui sistem de impozitare mai echitabil, mai ușor de utilizat și mai adaptat la lumea noastră digitală.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Echitatea fiscală reprezintă rampa de lansare care va contribui la ieșirea economiei noastre din criză. Trebuie să facilităm plata impozitelor pentru cetățenii și întreprinderile de bună-credință și să înăsprim condițiile pentru autorii de fraude fiscale. Aceste propuneri vor ajuta statele membre să își asigure veniturile de care au nevoie pentru a investi în oameni și în infrastructură, îmbunătățind totodată mediul fiscal pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă.”

Sursa: www.ec.europa.eu

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) oferă acces liber la cărți din domeniul ştiinţelor sociale, publicate de profesori ai universității, la Editura Comunicare.ro și Editura Tritonic.

Cu sprijinul celor două edituri, care au manifestat solidaritate în această situație dificilă, generată de pandemia de Covid-19, SNSPA a deschis o bibliotecă virtuală, eLibrary.snspa.ro, unde sunt puse la dispoziţie, spre citire şi descărcare, pe perioada stării de urgenţă, numeroase lucrări din domenii precum: comunicare, relații publice, management, psihologie socială, relații internaționale și geopolitică, economie, social media, sfera publică europeană sau mass-media.