Studenții UAIC pot primi finanțare de până la 100 000 de euro pentru înființarea unei afaceri

În cadrul proiectului „Educația juridică și antreprenorială – cheia succesului în afaceri! (IUS SMART)”, 350 de studenți din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) au oportunitatea de a participa la un program autorizat de formare antreprenorială, financiară și juridică și la un concurs de planuri de afaceri, în urma căruia cele mai bune 21 de planuri de afaceri vor primi finanțare cuprinsă între 40 000 și 100 000 de euro, în funcție de numărul de locuri de muncă create de firmele nou înființate.

Cei 350 de studenți selectați pentru a parcurge programul de formare antreprenorială, financiară și juridică trebuie să fie înmatriculați în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași la studii de licență (cel puțin în anul 2 de studii pentru specializările la care durata studiilor de licență este de 3 ani, respectiv cel puțin în anul 3 pentru specializările la care durata studiilor de licență este de 4 ani), la master sau doctorat și să aibă domiciliul/reședința în regiunea Nord-Est a României. Termenul limită pentru înscriere este 15 februarie 2022.

Informații complete despre condițiile de eligibilitate, conținutul dosarului și modalitățile de înscriere sunt disponibile pe site-ul www.ius-smart.uaic.ro

Proiectul IUS SMART își propune susținerea funcționării celor 21 de afaceri noi prin monitorizarea și oferirea de suport pentru asigurarea sustenabilității și menținerii locurilor de muncă nou create pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la finalizarea finanțării.

Pentru a se familiariza cu domeniul antreprenoriatului și activitățile din cadrul proiectului IUS SMART, studenții sunt invitați să participe, în perioada 1-15 februarie 2022, la o serie de conferințe de informare care se vor desfășura online, cu următoarele paneluri:

  • Provocări ale tehnologiei în dreptul antreprenorial, susținut de Prof. univ. dr. Carmen Tamara UNGUREANU (1 februarie 2022, orele 16.00-19.00, 8 februarie 2022, orele 16.00-19.00 și 15 februarie 2022, orele 16.00-19.00);
  • Antreprenoriatul și inovarea socială – vectori ai succesului în afaceri, susținut de Conf. univ. dr. Carmen TODERAŞCU (4 februarie 2022, orele 10.00-13.00, 9 februarie 2022, orele 10.00-13.00 și 11 februarie 2022, orele 10.00-13.00);
  • Cum putem deschide viitorul dezvoltării și specializării inteligente prin antreprenoriat, susținut de Conf. univ. dr. Corina FORĂSCU (4 februarie 2022, orele 15.00-18.00, 7 februarie 2022, orele 10.00-13.00 și 14 februarie 2022, orele 10.00-13.00);
  • Provocările mediului actual. Perspective antreprenoriale pentru o societate durabilă și rezilientă, susținut de Lector univ. dr. Alexandru BĂNICĂ (5 februarie 2022, orele 10.00-13.00, 10 februarie 2022, orele 10.00-13.00 și 12 februarie 2022, orele 10.00-13.00).

Proiectul „Educația juridică și antreprenorială–cheia succesului în afaceri! (IUS SMART)”, cod MySMIS 140103, contract nr. 24316/20.12.2021, este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 6: Educație și competențe, Componenta 1: Innotech Student.

Mai multe informații despre proiectul IUS SMART sunt publicate pe site-ul www.ius-smart.uaic.ro

Sursa: www.uaic.ro

Sesiune de informare pentru potențiali aplicanți interesați de Programul Dezvoltarea IMM-urilor în România

Aveți o afacere în unul dintre domeniile de interes Inovare verde în industrie, Creștere Albastră (Blue Growth) și TIC și o idee de proiect care necesită finanțare?

Granturi între 50.000 și 2.000.000 Euro pe proiect sunt disponibile acum!

Dacă doriți să aflați mai multe despre procesul de depunere a aplicației Dvs. de proiect, Innovation Norway, în calitate de Operator al Fondului de Granturi SEE și Norvegia, vă invită să participați, în data de 9 septembrie 2021 (interval orar 13:30 – 16:00), la o sesiune de informare pentru potențialii solicitanți în cadrul Programului Dezvoltarea IMM-urilor in România (Granturile SEE și Norway).

Sub umbrela acestui Program, vor fi prezentate 2 noi apeluri de finanțare pentru proiecte care vizează domeniile axate pe inovarea verde in industrie, TIC și creștere albastră (Blue Growth), precum și modalitatea în care este facilitată crearea de parteneriate cu companii și entități din statele donatoare.

Evenimentul va fi organizat online si va  include prezentări cu privire la:

  • Călătoria clientului. De la cerere la contractul de grant;
  • Rezultate așteptate și indicatori;
  • Reglementări privind ajutoarele de stat relevante pentru proiectul dumneavoastră;
  • Modalitatea de întocmire a unui Plan de afaceri;
  • Bugetul detaliat al activităților;
  • Sesiune de întrebări și răspunsuri.

Companiile interesate trebuie să se înscrie la eveniment accesând linkul acesta.

Informații despre Programul “Dezvoltarea IMM-urilor în România

Programul “Dezvoltarea IMM-urilor în România” va contribui la obiectivele generale ale Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021, respectiv la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European, cât și la consolidarea relațiilor de cooperare dintre Statele Donatoare și Statele Beneficiare ale Granturilor SEE si Norvegiene.

Obiectivul Programului este creșterea valorii adăugate și dezvoltarea durabilă în sectorul românesc de afaceri. Programul caută să stimuleze și să implementeze o cooperare de afaceri pe termen lung între Islanda, Liechtenstein și Norvegia (”Statele Donatoare”) și România, pe baza dezvoltării și inovării în afaceri.

Sursa; www.adrnordest.ro

34 finanțatori-cheie își deschid datele cu privire la fondurile alocate sectorului ONG într-o platformă unică la nivel național

S-a lansat Platforma Donatorilor, aplicația care transparentizează datele despre finanțările din sectorul neguvernamental din România.

Creată prin contribuția a 15 dintre principalii finanțatori ai proiectelor societății civile din România, cărora li se adaugă 19 Fundații Comunitare, platforma pune la dispoziție facilități de explorare și vizualizare grafică de date despre fondurile destinate organizațiilor neguvernamentale din toate domeniile de interes.

Este pentru prima dată când finanțatorii importanți își dau mâna pentru a aduce o mai mare claritate asupra investițiilor strategice în sectorul non-profit devenind astfel un punct esențial de informare cu privire la alocarea sprijinului financiar în domenii specifice de intervenție, identificarea de noi oportunități de finanțare în domenii încă neexplorate, precum și de co-finanțare și descoperirea de noi actori neguvernamentali și proiectele acestora.

Platforma Donatorilor este un proiect inițiat de o coaliție de 15 finanțatori: Asociația pentru Relații Comunitare, BRD-Groupe Société Générale și Fundația 9, Federația Fundațiilor Comunitare din România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația Hațegan, Fundația Orange, Fundația pentru Parteneriat, Fundația Vodafone România, ING Bank România, Kaufland România, Lidl România, PENNY România, Raiffeisen bank, Romanian-American Foundation și  Fundația United Way Romania. Soluția a fost proiectată, dezvoltată și este administrată de asociația Code for Romania. 

Prin energia Fundațiilor Comunitare din România, anual, mii de proiecte prind viață și schimbă în bine străzi, cartiere, orașe, punând în practică un model filantropic creativ prin care oamenii sunt încurajați să fie motorul schimbării. Dezvoltată prin colaborarea dintre mediul privat și cel ONG, beneficiind de contribuția Fundațiilor Comunitare, sub umbrela FFCR, platforma donatorilor este barometrul care ilustrează impactul național pe care aceste proiecte îl au în plan local și ajută mai departe în luarea unor decizii eficiente de intervenție și capacitare comunitară.🙶 – Ciprian-Mihai Păiuș, Președinte Executiv Federația ”Fundațiile Comunitare din România”

Odată cu lansarea Platformei Donatorilor, sectorul neguvernamental și publicul larg vor avea acces la un punct central de informare cu date actualizate și standardizate, urmând o taxonomie comună și o mecanică simplă de colectare, permanentă și consistentă. Cei 15 fondatori fac un apel deschis către toate companiile active din România să li se alăture în acest demers și să opteze pentru deschiderea datelor în platformă pentru a crește gradul de transparență în sector și pentru a putea avea acces la informații detaliate și șansa construirii unor strategii de finanțare cu impact mult mai mare pentru România.

Concomitent cu lansarea platformei, grupul de finanțatori a elaborat și un raport succint, disponibil la acest link, care prezintă o primă imagine asupra fondurilor cu care aceștia au sprijinit eforturile depuse de societatea civilă în anul 2020, într-un an de criză globală, în care rolul donatorilor și al organizațiilor neguvernamentale a fost unul vital pentru întreaga populație.

Până în luna martie 2021, în Platforma Donatorilor s-au deschis date din partea a 15 finanțatori și 19 fundații comunitare, reprezentând granturi în valoare totală de 45,68 milioane de euro acordate către peste 850 de organizații non-profit și grupuri de inițiativă.

Credem că societatea civilă din România a ajuns deja la un nivel de maturitate ridicat, reprezentând astăzi mai mult ca oricând un segment fundamental al societății românești, lucru care se datorează în mare măsură contribuției celor care pun la dispoziție resurse pentru ca sectorul ONG să își îndeplinească misiunea. Foarte multe dintre proiectele Code for Romania sunt gândite pentru a veni în sprijinul societății civile, iar Platforma Donatorilor credem că este un pas important. Deschizând datele despre finanțare vom putea avea claritate asupra activității sectorului ONG, asupra impactului său și vom putea ști care sunt zonele care au nevoie de resurse suplimentare în perioada care urmează.” a declarat Bogdan Ivănel, CEO Code for Romania.

A fost aprobată procedura pentru decontarea și plata indemnizațiilor prevăzute de OUG nr.132/2020, pentru sprijinirea angajaților și angajatorilor în contextul pandemiei de COVID-19

Guvernul a aprobat procedura de decontare și plată a indemnizațiilor destinate angajaților și angajatorilor și de stimulare a creșterii ocupării forței de muncă în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS – CoV – 2.

Pentru acordarea indemnizației pentru timpul redus de muncă al salariaților, angajatorii trebuie să depună cereri la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din raza în care îşi au sediul social, în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară și după plata impozitelor și contribuțiilor. Cererile vor fi însoțite de o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condițiilor de aplicare a reducerii timpului de muncă și de decontare a indemnizației, precum și de lista persoanelor pentru care se solicită decontarea.

Pentru acordarea indemnizației profesioniștilor definiți de Codul civil, cererile se depun la agenţiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială în raza cărora îşi au sediul social, în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară. Fiecare cerere va fi însoțită de copia actului de identitate și de o declarație pe propria răspundere.

Guvernul a stabilit ca ambele măsuri să se aplice până la data de 31 decembrie 2020.

Pentru sumele acordate beneficiarilor de lucrări care utilizează forță de muncă zilieră, cererile vor fi făcute de beneficiarii de lucrări și depuse la agenţiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială în raza cărora îşi desfășoară activitatea sau își au sediul social, în luna curentă pentru plata sumelor din luna anterioară. Pe lângă cerere va fi depusă și lista zilierilor beneficiari, care va fi verificată de agenția pentru plăți și inspecție socială, cu sprijinul inspectoratului teritorial de muncă. Decontarea sumelor se va face numai pentru zilierii care se regăsesc în Registrul electronic de evidență a zilierilor.

Pentru sumele acordate angajatorilor pentru angajații cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni, angajatorii depun cereri la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în raza cărora îşi au sediul social, în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară și după plata impozitelor și contribuțiilor aferente. Cererile vor fi însoțite de o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte îndeplinirea condițiilor și de lista persoanelor pentru care se solicită decontarea sumei, această listă urmând să fie verificată de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, prin consultarea Registrului general de evidență a salariaților.

Aceste două măsuri prevăzute de OUG nr.132/2020 se aplică pentru o perioadă de 3 luni, la alegerea beneficiarului de lucrări/angajatorului, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Executivul a stabilit ca pentru decontarea acestor indemnizații documentele să fie depuse în format electronic, prin completarea modelelor de cereri și a formularelor electronice disponibile pe platforma aici.gov.ro, sau în format  letric. În cazul zilierilor, documentele pentru acordarea sumelor vor fi depuse în format electronic.

Decontarea sumelor se va face în cel mult 10 zile de la data depunerii cererii și a documentelor justificative, după plata impozitelor și contribuțiilor în cazul angajatorilor care apelează la măsura de reducere a timpului de muncă și pentru lucrările sezoniere.

Modelele documentelor urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, în cel mult 10 zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern.

Sursa: www.mmuncii.ro

Fiscalitate simplă și echitabilă: Comisia propune un nou pachet de măsuri care să contribuie la redresarea și la creșterea economică a Europei

Comisia Europeană a adoptat pe 15 iulie, un pachet fiscal nou și ambițios pentru a se asigura că politica fiscală a UE sprijină redresarea și creșterea economică pe termen lung a Europei. Pachetul se bazează pe cei doi piloni, ai echității și simplității. Echitatea fiscală, ca mijloc de protejare a veniturilor publice, rămâne o prioritate esențială pentru Comisia Europeană și va juca un rol important în procesul de redresare economică a UE pe termen scurt și de realizare a prosperității pe termen lung.

Pachetul vizează stimularea echității fiscale prin intensificarea luptei împotriva abuzurilor fiscale, reducerea concurenței fiscale neloiale și sporirea transparenței fiscale. În paralel, pachetul se concentrează pe simplificarea normelor și a procedurilor fiscale, în scopul îmbunătățirii mediului de afaceri pentru întreprinderile din întreaga UE. Aceasta include eliminarea obstacolelor fiscale și a sarcinilor administrative pentru contribuabilii din numeroase sectoare, astfel încât întreprinderile să prospere și să se dezvolte mai ușor pe piața unică.

Pachetul fiscal de astăzi este alcătuit din trei inițiative separate, dar interconectate:

  • Planul de acțiune fiscală prezintă 25 de măsuri distincte pentru a face impozitarea mai simplă, mai echitabilă și mai bine adaptată la economia modernă în următorii ani. Aceste măsuri le vor ușura viața contribuabililor de bună-credință, prin eliminarea obstacolelor din toate etapele, de la înregistrare până la raportare, plată, verificare și soluționarea litigiilor. Planul de acțiune va ajuta statele membre să valorifice potențialul datelor și al noilor tehnologii, să combată mai eficient frauda fiscală, să îmbunătățească respectarea normelor și să reducă sarcinile administrative.
  • Propunerea privind cooperarea administrativă (DAC 7) extinde normele UE în materie de transparență fiscală la platformele digitale, pentru ca și persoanele care câștigă bani din vânzarea de mărfuri sau servicii pe aceste platforme să plătească impozite în mod echitabil. Această nouă propunere va asigura schimbul automat de informații între statele membre cu privire la veniturile generate de vânzătorii de pe platformele online. De asemenea, propunerea consolidează și clarifică normele din alte domenii în care statele membre colaborează pentru a combate abuzurile fiscale, de exemplu prin audituri fiscale comune.
  • Comunicarea privind buna guvernanță fiscală se axează pe promovarea echității fiscale și pe combaterea concurenței fiscale neloiale, atât în UE, cât și la nivel internațional. În acest scop, Comisia propune o reformă a Codului de conduită care să abordeze concurența fiscală și practicile fiscale dăunătoare din UE. O altă propunere se referă la îmbunătățirea listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, care include țările din afara UE ce refuză să respecte standardele convenite la nivel internațional. Aceasta a încurajat până în prezent țările terțe să adopte standarde de bună guvernanță fiscală, dar rămân încă multe de făcut în acest sens. Comunicarea evidențiază, de asemenea, abordarea UE privind colaborarea în domeniul fiscal cu țările în curs de dezvoltare, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Pachetul constituie prima parte a unei agende fiscale cuprinzătoare și ambițioase a UE pentru anii următori. De asemenea, Comisia va elabora o nouă abordare, adaptată secolului 21, cu privire la impozitarea întreprinderilor pentru a răspunde provocărilor economiei digitale și pentru a se asigura că toate întreprinderile multinaționale își plătesc impozitele în mod echitabil. În contextul Pactului verde, Comisia va prezenta propuneri pentru a garanta că fiscalitatea sprijină obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Această abordare pluridimensională a reformei fiscalității din UE urmărește să asigure o impozitare mai echitabilă, mai ecologică și mai adaptată la economia modernă, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii pe termen lung.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Acum, mai mult decât oricând, statele membre au nevoie de venituri fiscale sigure pentru a investi în oamenii și întreprinderile care au cea mai mare nevoie de astfel de investiții. În același timp, trebuie să eliminăm obstacolele fiscale și să ajutăm întreprinderile din UE să inoveze, să investească și să se dezvolte. Pachetul fiscal de astăzi ne conduce în direcția cea bună, contribuind la crearea unui sistem de impozitare mai echitabil, mai ușor de utilizat și mai adaptat la lumea noastră digitală.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Echitatea fiscală reprezintă rampa de lansare care va contribui la ieșirea economiei noastre din criză. Trebuie să facilităm plata impozitelor pentru cetățenii și întreprinderile de bună-credință și să înăsprim condițiile pentru autorii de fraude fiscale. Aceste propuneri vor ajuta statele membre să își asigure veniturile de care au nevoie pentru a investi în oameni și în infrastructură, îmbunătățind totodată mediul fiscal pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă.”

Sursa: www.ec.europa.eu

Vânzări de peste 1.000.000 de euro ale companiilor fondate de studenții EA – The Entrepreneurship Academy

În plin blocaj economic, studenții la facultatea de antreprenoriat The Entrepreneurship Academy au avut în iunie record de încasări pentru startup-urile lor. Flip este o platformă de vânzări de telefoane mobile second-hand, lansata in Decembrie 2019. George Moroianu,  proaspat absolvent si co-fondator Flip declara: “Ne-am concentrat pe nevoia romanilor de a tranzactiona usor si in siguranta electronice reconditionate, si chiar in conditii de pandemie, in ultimele 3 luni ne-am dublat vanzarile de la o luna la alta”.

În total, cei peste 100 de studenți ai facultății lucrează la zeci de idei în diferite stadii de dezvoltare. Dintre ele, multe au devenit companii după ce au dezvoltat și validat produsele pe piață. Aceste companii au totalizat în acest an academic, din septembrie și până în prezent, un volum total de vânzări de peste 1.000.000 Euro.

Printre afacerile studenților se numără agenții de digital marketing și social media, ca Difrnt și Brandify, companii dedicate comerțului cu produse tehnologice sau accesorii ca Flip și Ezstick, dar și companii dedicate dezvoltării de soluții tehnologice avansate, de tip software de automatizare – Creative Motion, dezvoltare de soluții de marketing bazate pe realitate augmentată – Think AR, sau tipărire 3D – Printed.

Alți studenți activează în industria de frumusețe prin produse naturale – NutriSkin și Humance sau prin servicii de înfrumusețare oferite de către experți la clienți acasă prin platforma Glow2Go. Zoe Studio și Fustițe cu Luminițe sunt două afaceri care oferă haine personalizate către companii sau persoane fizice.

Înțelegând nevoile companiilor, TeenTank oferă echipe de tineri și un proces de consultanță dedicat inovației, iar Comitetul de Idei, construit de 3 studenți pe conceptul unui examen din facultate, propune companiilor sprinturi de 48h pentru soluționarea celor mai importante probleme.

Alegerea ideilor, prototipurilor și a proiectelor la care lucrează le revine exclusiv studenților, rolul profesorilor experți, al coach-ilor echipelor, al mentorilor și investitorilor din comunitatea EA fiind de a le oferi cunoștințe, încredere și ghidaj pentru reușita proiectelor antreprenoriale.  

Cifra de afaceri cumulată de 1,000,000 Euro pentru un ecosistem de startup-uri create de studenți e importantă din cel puțin două motive. Unul e că poate servi ca sursă de inspirație pentru dezvoltarea unui curriculum de antreprenoriat relevant pentru școli și licee. Al doilea e că poate accelera interesul guvernului și a sistemului financiar să dezvolte opțiuni de finanțare pentru creșterea acestor afaceri la început de drum. Deja, în aceste companii au avut încredere investitori importanți din România, fondurile atrase ca investiții de către studenții EA în acest an academic, într-o perioadă cu atât de multă incertitudine, totalizând peste 400.000 Euro.

„In timp ce facultatile publice predau multa teorie si si pregatesc tineri pentru roluri stabile mai ales in sistemul public, misiunea noastra este sa cream spirit si competente antreprenoriale, precum si abilitatea de a invata impreuna cu altii, pentru ca tinerii ce ies din facultate sa intre in mediul privat si sa se descurce foarte bine in contexte cu multa incertitudine, ca cel in care traim astazi”, declara Ilinca Paun, co-fondator al facultatii de business EA – The Entrepreneurship Academy. 

SNSPA asigură acces liber la cărți publicate de profesori SNSPA

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) oferă acces liber la cărți din domeniul ştiinţelor sociale, publicate de profesori ai universității, la Editura Comunicare.ro și Editura Tritonic.

Cu sprijinul celor două edituri, care au manifestat solidaritate în această situație dificilă, generată de pandemia de Covid-19, SNSPA a deschis o bibliotecă virtuală, eLibrary.snspa.ro, unde sunt puse la dispoziţie, spre citire şi descărcare, pe perioada stării de urgenţă, numeroase lucrări din domenii precum: comunicare, relații publice, management, psihologie socială, relații internaționale și geopolitică, economie, social media, sfera publică europeană sau mass-media.

Ce măsuri a adoptat Comisia Europeană pentru sprijinirea sectorului agroalimentar

În contextul pandemiei de coronavirus, sectorul agroalimentar al Uniunii Europene își demonstrează reziliența și continuă să le ofere europenilor alimente sigure și de înaltă calitate. Fermierii și producătorii se confruntă însă cu dificultăți și cu o presiune crescândă. Asigurarea securității alimentare și a unui lanț eficace de aprovizionare cu alimente pe întregul continent rămâne una dintre prioritățile Comisiei.

Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape toate piețele agricole și comerțul cu produse alimentare, observatoarele UE ale piețelor fiind actualizate regulat. În cadrul reuniunii prin videoconferință de astăzi, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, le-a prezentat miniștrilor agriculturii din UE o perspectivă de ansamblu asupra situației.

Comisarul Wojciechowski a declarat: „Ne confruntăm cu o criză fără precedent și le sunt tot mai recunoscător fermierilor și producătorilor noștri pentru eforturile continue pe care le depun, în pofida dificultăților și a presiunii crescânde. Aceste vremuri dificile au demonstrat reziliența lanțului nostru de aprovizionare cu alimente. Reuniunea de astăzi ne-a permis să avem o perspectivă de ansamblu asupra acestei situații care se schimbă rapid. Am ascultat cu atenție și am notat cu interes toate sugestiile și solicitările, iar Comisia le va analiza și va oferi răspunsuri. Voi urmări în continuare situația, rămânând în strâns contact cu statele membre. Suntem gata să luăm măsuri suplimentare atunci când este necesar.”

De la începutul crizei, Comisia a adoptat următoarele măsuri pentru sprijinirea sectorului agroalimentar:

  • Prelungirea perioadei de depunere a cererilor de plată în cadrul PAC: Noul termen-limităCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• pentru depunerea cererilor va fi acum 15 iunie 2020, în loc de 15 mai, fermierii beneficiind astfel mai multă flexibilitate în ceea ce privește completarea cererilor, în aceste vremuri dificile și fără precedent. Prelungirea a fost deja comunicată Italiei, iar Comisia pregătește măsurile juridice necesare pentru punerea în aplicare a prelungirii în toate statele membre.
  • Ajutoare de stat mai mari: În temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia acum de un ajutor maxim de 100 000 EUR per fermă, iar societățile de prelucrare și de comercializare a alimentelor pot beneficia de un ajutor maxim de 800 000 EUR. Aceste cuantumuri pot fi completate de ajutoare de minimis, un tip de sprijin național specific sectorului agricol, care poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei. Plafonul aferent acestor ajutoare a fost majorat recent la 20 000 EUR (și până la 25 000 EUR în anumite cazuri). Așadar, în temeiul cadrului temporar, sprijinul național total care poate fi acordat unei ferme se ridică la 120 000 EUR (sau la 125 000 EUR).
  • Fluxul continuu al produselor alimentare în întreaga UE: Comisia își coordonează îndeaproape deciziile cu cele ale statelor membre pentru a asigura funcționarea pieței unice a bunurilor prin crearea „culoarelor verzi”. Aceste culoare verzi, bazate pe punctele esențiale desemnate de trecere a frontierelor, vor avea controale la trecerea frontierei care nu vor depăși 15 minute. Acum se permite trecerea tuturor mărfurilor, inclusiv a produselor agroalimentare.

Sursa: www.ec.europa.eu

Pregateste-te pentru Japonia anului 2020!

Centrul UE-Japonia, membru al Retelei Enterprise Europe Network, anunta lansarea sesiunii de inscriere a cererilor de participare la urmatorul program de instruire din Japonia:

„Fii pregatit pentru Japonia” este un program de instruire cu durata de 2 saptamani, astfel:

  • Perioada de instruire: 18 – 29 mai 2020
  • Termen limita de depunere a aplicatiilor: joi, 13 februarie 2020

Schema de instruire de 2 saptamani ofera managerilor din Uniunea Europeana o ocazie unica de a experimenta si de a intelege, atat elementele culturale, cat si cele economice care definesc si explica realizarile tehnologice si de afaceri ale Japoniei.

Programul de instruire se concentreaza pe managementul afacerilor si consta intr-o combinatie de cursuri, studii de caz, exercitii de negociere cu experti, dar si vizite la companii japoneze.

De ce sa participi la aceasta misiune economica in Japonia?

Concret, vei avea ocazia:

  • sa intelegi mai bine mediul de afaceri japonez, practicile de afaceri si modul de comunicare personala in stil japonez, pentru a identifica noi modalitati de a face afaceri de succes in cadrul unui parteneriat;
  • sa constientizezi procesul de luare a deciziilor din cadrul companiilor japoneze si, prin urmare, sa intelegi mai bine stilul si ierarhia lor de negociere;
  • sa stabilesti noi contacte pentru afaceri viitoare.

Pentru a asigura un nivel ridicat de atentie personala, este acceptat un numar maxim de 14 persoane.
Centrul UE-Japonia acopera toate costurile legate de instruire (cum ar fi remuneratia lectorilor participanti, costuri de inchiriere sala si transferurile participantilor cu ocazia vizitelor la companii), pentru reprezentantii IMM-urilor participante. In plus, acestea pot beneficia si de o subventie de 1200 EUR.

Mai multe informatii aici.
Contact: Diane LULA (e-mail: d.lula@eu-japan.eu)

Sursa: www.adrnordest.ro

Un brand puternic – cheia succesului afacerii tale

Vrei sa afli cum poti construi un brand puternic pentru businessul tau? Rezerva-ti un loc la Conferinta „Branduri Romanesti” organizata de Ziarul Financiar joi, 14 noiembrie 2019, incepand cu ora 09:30, la Central Plaza Hotel, din orasul Piatra Neamt.

Vei avea ocazia sa afli povestea unor branduri locale de succes si sa participi alaturi de reprezentantii acestora la o dezbatere ce va aborda urmatoarele teme:

  • Pasii in constructia unui brand. Cum faci brief-ul? Cum alegi compania de branding? Ce ii ceri? Cum te pozitionezi ca sa ai maximum de castigat?
  • Cum se poate lupta un brand romanesc cu nume internationale, cu bugete pe masura?
  • Cum se pot promova si dezvolta brandurile romanesti de produse agroalimentare?
  • Cum poate rezista un brand local cateva zeci de ani pe piata? Ce masuri de modernizare au fost luate?
  • In era social media, cat de important este sa comunici cu consumatorul acolo unde este el, pe Facebook, Instagram?
  • De cat timp ai nevoie ca sa construiesti un brand? Cat costa?

Evenimentul va fi moderat de Sorin Pislaru, redactor-sef, Ziarul Financiar iar dintre cei care vor raspunde provocarilor din dezbatere mentionam pe: Mihai Slic, actionar SSAB AG, Dorin Capitanu, actionar Dolinex, Sorin Chiriac, actionar Caremil, Florin Fodor, actionar Fly Music, Ilie Echim, fondator Farmacia Ardealul, Neculai Apostol, fondator Grupul Kosarom, Maria Tataru, marketing manager Autonom rent-a-car, E. Bufnila, director de marketing Interagroaliment

Atentie! Locurile sunt limitate, iar accesul gratuit se face doar prin confirmarea prezentei la adresa: andra.badala@m.ro / 0740 111 485, pana la data de 13.11. 2019.

Află mai multe detalii pe www.adrnordest.ro

 

Sursa: www.adrnordest.ro